Luni seara, 21 iulie, delegatele la Capitulul General s-au rugat Vecernia în diferite limbi, timp în care surorile din Ucraina au împărtășit mărturii emoționante și pline de speranță despre experiența lor din războiul din Ucraina.
Ele au împărtășit despre durerea de a pierde pe cineva sau ceva, despre unele experiențe ale luminii în întunericul războiului, dar și despre experiența durerii și fricii copiilor din Orfelinat. Au mai vorbit despre adăposturi care au devenit locuri de rugăciune și despre solidaritatea care s-a născut în întunericul incertitudinii. Surorile au ales să rămână aproape de cei care sufereau, ajutând refugiații și soldații, oferindu-le hrană, încercând să vindece rănile războiului, să aducă alinare și speranță acolo unde totul părea pierdut.
Aceste mărturii au fost semne vii ale credinței.
Surorile din Ucraina sunt recunoscătoare fiecărei unități a Ordinului pentru rugăciunile și sprijinul lor.
